Număr special pentru gazon partea 2
În acest articol, continuăm să răspundem la întrebările dvs. despre gazon. Citiţi informaţii interesante despre diverse tipuri de gazon şi despre plivire şi scarificare/aerare.
Tipuri de gazon
Aveţi dreptate: există, într-adevăr, tipuri diferite de gazon. Dar, în calitate de grădinari, utilizăm cuvintele în mod diferit: Vorbim despre „tipuri de iarbă” referindu-ne la diferite tipuri de iarbă dintr-un amestec de seminţe (amestecuri normale de seminţe), de ex. soiurile păiuş (Festuca) şi raigras (Lolium). Discutăm despre „tipuri de gazon” pentru a ne referi la gazon decorativ, utilitar, sportiv sau de alt tip, pentru că ele au funcţii diferite. De exemplu, un gazon decorativ nu este la fel de rezistent la stres într-o grădină particulară precum un gazon utilitar, care este mai potrivit ca loc de joacă pentru copii (numi adesea „gazon pentru joacă”). Totuşi, acest tip de gazon nu este adecvat pentru un stadion de fotbal, deoarece iarba este mult mai solicitată în acest caz din urmă. Terenurile de fotbal necesită gazoane sportive adecvate. Amestecul de seminţe defineşte în detaliu tipul de gazon. De fapt, există amestecul potrivit de seminţe pentru fiecare tip de gazon.
Irigarea gazonului
În mod tradiţional, iarba a fost adesea stropită cu aspersoare. Dacă irigarea se realizează în timpul zilei, o parte din apă se evaporă fără a fi utilizată. Din acest motiv, sistemele eficiente şi care economisesc apa îşi fac simţită prezenţa din ce în ce mai mult. Cea mai elegantă soluţie, mai mult sau mai puţin standard pentru profesionişti, este sub forma aspersoarelor telescopice. Acum puteţi găsi grădinari peisagişti excelenţi, specializaţi în instalarea acestui tip de aspersor. Investirea într-un astfel de sistem înseamnă lipsa grijilor timp de mai mulţi ani, permiţând proprietarilor să-şi ude confortabil gazonul doar apăsând pe un buton sau utilizând un programator de udare. Totuşi, cei care preferă aspersoarele tradiţionale pot găsi mai mute tipuri la magazinele de desfacere de specialitate, care pot fi configurate pentru forma şi dimensiunea gazonului respectiv. Prin urmare, doar iarba este udată, nu jumătate de grădină. Cel mai bun moment pentru irigare, conform agronomilor, este dimineaţa, foarte devreme, între orele 3 şi 6. Nu trebuie să vă treziţi cu noaptea-n cap pentru acest lucru, utilizaţi un programator de udare.
Fertilizarea gazonului
Odată cu tunderea ierbii, înlăturaţi şi nutrienţii din gazon: cu fiecare kilogram de resturi rămase după tundere, înlăturaţi 30 de grame de azot, 20 de grame de potasiu şi 10 grame de fosfor. Aceşti nutrienţi trebuie înlocuiţi. Gazoanele decorative au nevoie de ceva mai puţin fertilizator decât cele pe care se calcă sau care sunt supuse stresului. În mod normal, gazonul se fertilizează la patru-cinci săptămâni, începând cu martie/aprilie şi încheind cu o ultimă fertilizare de toamnă, la începutul sau la mijlocul lui septembrie, pentru a-l pregăti pentru iarnă. Cu toate acestea, acum există unele diferenţe, datorită apariţiei fertilizatorilor de gazon pe termen lung şi speciali pentru toamnă. Aşa cum am mai spus, trebuie să fiţi atenţi la informaţiile furnizate de producător pe ambalajul fertilizatorilor de gazon. Aceste informaţii vă răspund şi la întrebarea dacă puteţi utiliza fertilizator amestec în loc de fertilizator de gazon. Să analizăm proporţiile din fertilizatorul amestec – azot: fosfor: potasiu. Pentru gazon, proporţia ideală este 10:3:3-5.
Înlocuitori de iarbă
Da, puteţi înlocui iarba pe alocuri, dacă vedeţi întregul ansamblu ca o „construcţie” plată şi verde. În locurile în care iarba creşte prost şi în zonele care nu sunt utilizate frecvent, puteţi utiliza arbuşti în loc de iarbă. Unii dintre aceştia fac faţă bine situaţiei în care se păşeşte pe ei din când în când, acesta fiind motivul pentru care adesea înlocuiesc iarba. Este vorba îndeosebi de ciucuşoară (Alyssum montanum), Aubrieta şi Leptinella, Saxifraga, muşeţel, Sagina subulata şi Acaena saccaticupula. Trebuie să aveţi grijă cu cea din urmă, întrucât are un fruct cu ghimpi, mersul desculţ fiind contraindicat. Recomandările de mai sus sunt pentru regiuni însorite. În regiunile umbroase, cel mai bine este să utilizaţi fragi sau căpşuni (dar nu Waldsteinia ternata, care nu creşte suficient de scundă). În zonele cu umbră, unde verdeaţa poate fi ceva mai înaltă, Tiarella, nemesia hibridă şi geranium se potrivesc foarte bine ca plante verzi cu flori, vioi şi frumoase.
Pavarea cu iarbă
Pavarea cu iarbă poate fi utilizată, de exemplu, pentru o parcare sau drum de acces, în loc de pavarea cu piatră. Însă reţineţi că iarba nu creează o suprafaţă confortabilă pe mers pentru persoanele cu pantofi cu tocuri etc. Pentru persoanele cu încălţăminte cu tocuri poate fi dificil chiar şi să urce şi să coboare din maşină. Şi încă ceva: când puneţi baza pavajului, asiguraţi-vă că blocurile de pavaj sunt suficient umplute cu sol, astfel încât rămâne un spaţiu de aproximativ doi centimetri până la suprafaţa blocurilor, după ce solul a fost compactat, pentru a permite lujerilor să crească. Blocurile de pavaj umplute în întregime sunt confortabile la mers, dar iarba se uzează de la pantofi, anvelope de maşină şi chiar şi de la maşinile de tuns iarba, astfel încât suprafaţa care doriţi să fie verde va deveni cu timpul pământie.
Margini de gazon
Marginile de gazon sunt destul de complicate, dar există diverse moduri de a economisi puţin timp. Dacă nu faceţi nimic în privinţa marginilor de gazon, soiurile târâtoare de iarbă se vor întinde peste straturile din jur, ceea ce vă va da şi mai mult de lucru. Dacă alegeţi pietre de margine de gazon pentru demarcare, este recomandat să le fixaţi în mortar. Când maşina de tuns iarba trece peste ele, nu se vor mişca foarte uşor, iar iarba târâtoare nu poate pătrunde prin spaţiile dintre pietre. În caz contrar, una dintre cele mai convenabile opţiuni pentru menţinerea marginilor este să lucraţi cu un foarfece cu acumulator şi mâner lung pentru margini. Astfel, nu va trebui să vă târâţi pe jos ore întregi pentru a face această treabă enervantă.
Renovarea gazonului
Dacă, după trecerea iernii, în gazon au apărut găuri, este din cauză că oamenii au călcat pe iarbă când era acoperită cu chiciură, gheaţă şi zăpadă. Chiar şi alergarea rapidă pe un gazon poate duce la formarea de pete maro în locul în care picioarele ating pământul. De obicei, urmele lăsate de copiii mici pot fi eliminate prin scarificare. Golurile sunt refăcute rapid de plantele care cresc şi, dacă este nevoie, în locurile respective mai puteţi planta câteva seminţe de iarbă. Puteţi scoate zone maronii mai mari cu ajutorul unui cazmale plate, afâna pământul şi transplanta o bucată de gazon. De obicei, pentru aceasta nu este necesar să cumpăraţi rolă de gazon. Trebuie doar să luaţi câţiva centimetri pătraţi de iarbă de la margine, de unde nimeni nu va observa. Activităţile mai ample de renovare a gazonului, precum şi un nou semănat integral, sunt necesare dacă vă confruntaţi cu buruieni (vedeţi secţiunea referitoare la acest subiect).
Râme în gazon
Aveţi dreptare, stimate cititor al buletinului informativ GARDENA, când spuneţi că urmele lăsate de râme pe gazonul dvs. sunt o pacoste. Totuşi, acesta este doar preţul pe care îl plătiţi pentru ca aceste creaturi să formeze un sol sănătos pentru grădină. Nu există mijloace dovedite de alungare a acestor creaturi. Singura dvs. opţiune este să irigaţi intens gazonul, forţând astfel animalele să iasă la suprafaţă şi să le adunaţi. Apoi le puteţi duce în grădina cu legume. Dar cine vrea să se chinuiască? Şi ce succes ar avea pe termen lung? Această metodă va funcţiona doar dacă o aplicaţi la momentul potrivit, înainte de momentul împerecherii şi depunerii de ouă, care are loc în iunie.
Gazon rulat
Sunt din ce în ce mai impresionat de gazonul rulat; deşi este scump, are într-adevăr beneficii. În special în cazul gazoanelor mai mici, particulare, dar şi la gazoanele sportive, rezolvă problemele în doar câteva minute de muncă. Trebuie doar să nivelaţi suprafaţă, să o bătătoriţi şi să întindeţi bucăţile una lângă alta. Puteţi păşi imediat pe suprafaţa respectivă, iar după două săptămâni, suficient pentru ca rădăcinile să se prindă, să o supuneţi unei activităţi stresante. Gazonul rulat creşte durata acestuia: puteţi începe primăvara, devreme, deoarece nu trebuie să aşteptaţi temperaturi necesare semănatului. În plus, puteţi aşeza iarba toamna, târziu, când temperaturile au scăzut iarăşi sun nivelul necesar semănatului.
Gazonul care suportă umbra
Nici vorbă de aşa ceva! Orice altceva aţi auzit, niciun gazon nu suportă cu adevărat umbra. Toate soiurile de iarbă au nevoie de soare. Există doar anumite soiuri de iarbă cu frunza mai lată şi, prin urmare, pot să crească ceva mai bine în locuri cu lumină mai redusă. Totuşi, pe măsură ce umbra este mai intensă, nici măcar aceste soiuri nu vor creşte satisfăcător. În zonele cu adevărat umbroase, iarba va fi acoperită de muşchi. Aşadar, afirmăm din nou: renunţaţi la ideea de gazon „care suportă umbra”, indiferent de ce scrie pe ambalaj!
Înălţimea de tăiere
După semănatul de seminţe proaspete, tăiaţi iarba când lujerii au ajuns la înălţimea de aproximativ opt centimetri. În acest moment, tăiaţi gazonul până în jur de cinci centimetri; când iarba este tunsă a treia sau a patra oară şi este mai deasă, poate fi tunsă până la aproximativ trei centimetri. Nu există niciun avantaj în a lăsa gazonul să crească foarte mult şi apoi să-l tăiaţi la loc. Lujerii trebuie să aibă o anumită lungime pentru a putea face fotosinteză şi, de aceea, este mai bine să tundeţi iarba puţin câte puţin decât mai mult o dată. Pentru fiecare tundere, regula de bază este să scurtaţi firul cu jumătate sau două treimi, până la 2,5 sau 3 centimetri. Doar gazoanele din zone mai puţin însorite pot fi lăsate ceva mai lungi, până când iarba are aproximativ cinci centimetri lungime.
Tehnica tunderii
Există cu adevărat o tehnică ideală de tundere. Am discutat deja parţial acest subiect odată cu informaţiile despre înălţimea de tăiere: Mai puţin şi mai des este mai bine decât tot o dată. De fiecare dată când tundeţi iarba, schimbaţi direcţia de tundere. În caz contrar, veţi împinge mereu firul într-o direcţie, ceea ce duce la culcarea ierbii. Dacă de obicei tundeţi iarba către dreapta, alternaţi tunzându-o către stânga. Din când în când, puteţi tunde şi pe diagonală, schimbând laturile. Dacă doriţi să creaţi un model în zigzag, asemenea celor din gazoanele de stadion, de pildă, aveţi nevoie de o maşină de tuns iarba cu rolă în partea din spate. Rola teşeşte iarba într-o direcţie, făcând vizibilă partea inferioară, mai deschisă la culoare şi mai strălucitoare. Puteţi utiliza această tehnică pentru a crea dungi, pătrate sau cercuri pe gazonul dvs.
Îndepărtarea buruienilor
În acest caz puteţi utiliza diverse tehnici. Buruienile mai mici, cum sunt bobornicul şi trifoiul alb, pot fi îndepărtate cu un scarificator/aerator manual. Utilizaţi-l frecvent, astfel încât plantele să fie răscolite des, prevenind creşterea lor până când se usucă. Cel mai bine este să utilizaţi un scarificator mai mare, de mai multe ori şi pe suprafeţe întinse. Alte buruieni, cum sunt păpădia şi margaretele, pot fi îndepărtate cu un scormonitor de rădăcini sau cu un cuţit vechi de bucătărie. Dacă insistaţi, puteţi scăpa de o grămadă de buruieni din grădină cu ajutorul mijloacelor mecanice. Dacă sunteţi deosebit de îngrijorat, puteţi utiliza şi un erbicid pentru a îndepărta buruienile din gazon. Dacă gazonul e copleşit de buruieni, înseamnă că acestea au pus stăpânire pe iarbă, deoarece condiţiile au fost mai favorabile dezvoltării lor. Aveţi o problemă majoră cu gazonul. Solul poate fi compact (stare indicată de prezenţa pătlaginii), murdar şi umed (margarete şi păpădii), foarte sărac (trifoi alb) sau prea acid (muşchi). În acest caz, luaţi în calcul curăţarea în întregime a acestor zone, crearea unei structuri a solului mai benefică pentru gazon şi semănarea întregii suprafeţe sau acoperirea ei cu gazon rulat. Totuşi, vă recomandăm să consultaţi un grădinar peisagist local, deoarece este dificil să evaluaţi profesionist o suprafaţă fără a o studia în detaliu. Sfat: Nu apelaţi la orice grădinar peisagist, mai ales dacă este vorba de un caz grav sau de un gazon mare. Alegeţi unul care are multă experienţă în crearea gazoanelor, cum ar fi un specialist în terenuri de golf, nu pe cineva care ştie doar să construiască ziduri de piatră naturală şi bazine de înot.
Şoareci de câmp
După ce scăpaţi de cârtiţe, locul acestora este adesea luat de şoareci de câmp. Şoarecii de câmp îşi croiesc drum prin grădina dvs., fără să se oprească pentru legume, bulbi sau rădăcini de copac. Oricât de simpatice ar fi aceste animale micuţe, doar capcanele de şoareci vă vor fi de ajutor. Dacă doriţi, puteţi utiliza capcane care nu sunt mortale. Vă puteţi da uşor seama ce tip de animal a săpat în grădina dvs.: cârtiţele sapă o secţiune transversală ovală, largă (dau pământul în lateralele corpului), în timp ce şoarecii creează o formă verticală, ovală (împing pământul înapoi, sub corp).
Scarificarea/Aerarea
Scarificarea este extraordinară, deoarece vă permite să curăţaţi bine iarba o dată, de două sau de trei ori pe an. Eliminarea resturilor din gazon readuce aerul şi lumina în părţile inferioare ale ierbii, făcând ca firele să fie mai viguroase. Fertilizatorul poate ajunge iarăşi la rădăcini şi nu mai hrăneşte muşchiul şi bacteriile de descompunere din resturile dintre fire. Acest lucru este cu siguranţă util în lupta împotriva buruienilor. Scarificaţi prima dată acum, în martie, apoi la mijlocul sau la sfârşitul lunii mai şi a treia oară la începutul lui septembrie. De fiecare dată când scarificaţi, la fel ca în cazul tunderii ierbii, schimbaţi direcţia din care abordaţi firele şi din când în când lucraţi pe diagonală, conform explicaţiilor din informaţiile despre cea mai bună tehnică de tundere de mai sus. După scarificare, adăugaţi calcar şi fertilizator şi, dacă este nevoie, semănaţi din nou spaţiile goale. După scarificare, cel mai bine este să faceţi aerare.
